Cunoscuta in mod obisnuit sub denumirea de radiografie dentare, radiologia dentara este o procedura de diagnosticare care permite stomatologilor sa priveasca structurile dentare care nu sunt usor de vazut cu o inspectie vizuala standard. De asemenea, poate fi folosit pentru a detecta carii, pierderi osoase din dinti si maxilare, precum si mase (benigne sau maligne) din interiorul gurii. Radiografia dentara nu se limiteaza doar la imaginile dintilor pacientului; procedura poate arata si structurile tesuturilor moi si oaselor. La radiologie dentara se observa tot ceea ce medicul nu poate vedea cu ochiul liber.
Cum se fac radiografiile dentare?
De obicei, radiografiile dentare sunt luate in timpul consultatiei stomatologice initiale. Aceste imagini permit dentistului sa evalueze anumite zone si sa confirme diagnosticul dupa ce a auzit plangerile pacientului. Ele pot fi, de asemenea, utilizate ca o procedura de urmarire efectuata dupa tratament pentru a se asigura ca tratamentele au functionat si au produs rezultatele dorite.
Majoritatea stomatologilor folosesc doua tipuri de radiografii dentare: intraorale si extraorale. Aceste tipuri sunt clasificate in functie de zona din care sunt luate imaginile cu raze X. Raze X intraorale, cel mai frecvent tip, produc imagini ale structurii dintelui (precum si ale maxilarului de care sunt atasate). Pe de alta parte, razele X extraorale sunt menite pentru a observa structurile craniului si maxilarului, desi dintii pacientului sunt, de asemenea, vizibili in film. Poti gasi o clinica stomatologica in Sfantu Gheorghe care sa te ajute sa faci aceste radiografii la preturi rezonabile.
Razele X intraorale sunt, in general, mai detaliate decat radiografia extraorale si sunt destinate sa detecteze prezenta cariilor, sa inspecteze radacinile dintilor si oasele din jur, sa monitorizeze cresterea dintilor si sa obtina informatii despre starea generala de sanatate a dentara a pacientului. Tipurile de raze X intraorale includ radiografii cu aripi de muscatura (ofera imagini ale dintilor superiori si inferiori intr-o singura parte a gurii pacientului), radiografii ocluzale (comparativ mai mari decat celelalte doua si ofera medicului stomatolog imagini ale intregii pozitii si dezvoltari a dintelui. Aceasta radiografie arata intregul rand de dinti din ambele maxilare) si radiografii periapicale (ofera o imagine a intregului dinte, de la capetele radacinii ancorate in maxilar pana la coroana). Un set complet de radiografii periapicale, cu pana la 21 de filme, sunt de obicei luate in timpul primei vizite la cabinetul stomatologic.
Razele X extraorale, pe de alta parte, pot fi utile in identificarea prezentei si pozitiei dintilor impactati. Unii profesionisti din domeniul medical folosesc, de asemenea, aceasta procedura pentru a diagnostica tumorile din interiorul gurii si structurile din jur. Cel mai comun tip de radiografie extraorala este radiografie panoramica. Alte tipuri de radiografii extraorale includ proiectii cefalometrice (folosite pentru a produce imagini ale intregii parti a capului pacientului; aceasta este efectuata pentru a examina relatia dintre dinti si maxilar), tomogramele (utile pentru izolarea diferitelor parti ale gurii pentru o mai clara). inspectie), scanare CT (produce o imagine 3D a structurilor gurii) si sialografie (utilizata pentru a vizualiza glanda salivara a pacientului prin utilizarea unui agent de contrast).